Anxietatea socială - o simplă frică sau ceva mai mult?

Redactat de: Bianca Mîndru

Grafică: Marisa Vasile

Cu toții am auzit cel puțin o dată vorbindu-se în jurul nostru despre frica de vorbitul în public, despre stresul înaintea unui interviu sau cel cauzat de socializarea cu persoane necunoscute. Însă de unde provin toate acestea? Este ceva cu care se confruntă toți oamenii pe parcursul vieții lor? Este posibil, însă, ca asta să fie o afecțiune psihică? Pentru a răspunde la ultima întrebare, da, există o afecțiune psihică numită anxietate socială
Anxietatea socială sau fobia socială este o formă destul de des întâlnită a anxietății. Este foarte posibil ca mulți dintre noi să ne fi simțit anxioși în legătură cu o anumită întrevedere socială încă de când eram mici, precum să prezentăm un proiect în fața clasei, să luăm ceva de la un magazin pentru că ne-a rugat un părinte și să socializăm cu copiii rudelor noastre pe care nu prea îi cunoșteam. Întrebarea care apare în acest moment este: Noi, pentru că ne-am simțit anxioși în astfel de situație, avem anxietate socială sau doar am fost anxioși în acele momente? Pentru a diferenția între cele două trebuie să cunoaștem ce implică fiecare dintre cele două posibilități. 
Când vine vorba de anxietatea socială, aceasta se manifestă în legătură cu aproape toate activitățile sociale pe care le desfășurăm în fiecare zi, fie acestea dintre cele pe care le putem considera de bază (un exemplu fiind să ai o conversație cu un prieten), iar tendința generală a persoanelor cu această afecțiune este să evite orice fel de interacțiune. Dacă sunt obligați să participe, aceștia vor deveni atât de stresați asupra faptului ca lumea îi poate judeca, că pot să facă o greșeală în public și că ceva v-a decurge prost încât le poate fi afectată starea de sănătate cât și performanța în viața de zi cu zi. Această temere ajunge să devină singurul aspect la care se gândesc în marea majoritate a timpului, astfel fiindu-le afectat modul de viață. 
Pe de altă parte, cineva care este doar anxios doar când vine vorba de anumite interacțiuni sociale, acesta o să fie anxios doar pentru puțin timp înainte de acea situație, însă aceasta frică v-a dispărea la un moment dat. Acest lucru se v-a întâmpla cu ajutorul anumitor persoane sau prin alte modalități, existând posibilitatea să dispară de tot fără poate a fi nevoie de un tratament la fel de puternic ca cel pentru anxietate socială. De asemenea, un alt aspect ce le diferențiază pe cele două este perioada în care aceasta este prezentă. Adolescenții sunt cei care prezintă în număr majoritar temeri față de o varietate de evenimente sociale și nu doar, însă, o mare parte, întâlnesc din ce în ce mai rar această temere odată ce devin adulți. Astfel, se consideră că nu au suferit de afecțiunea respectivă. Cei la care această temere persistă și devine tot mai pronunțată în viața adultă sunt cei care, foarte probabil, suferă de această afecțiune. 
Fobia socială poate fi dezvoltată ca o consecință a unor evenimente și nu numai. Deși nu au fost găsite încă toate cauzele ce duc la această afecțiune, câteva dintre ele sunt: moștenirea ereditară (trebuie menționat că dacă ai o rudă care a fost diagnosticată cu anxietate socială nu înseamnă că și tu automat ai moștenit-o, astfel rămânând doar o posibilitate), anumite traume din copilărie legate de interacțiuni sociale, stresul (această cauză este încă cercetată), și așa mai departe. 
Pe lângă cunoașterea cauzelor, este esențial să cunoaștem și simptomele anxietății sociale. Această anxietate are și simptome fizice, pe lângă ceea ce simte persoana respectivă, precum tremur, intensificarea bătăilor inimii și o postură încordată. Poate, de asemenea, să ducă la atacuri de panică. Fobia socială duce, de asemenea, la scăderea stimei de sine, la lipsa de încredere în sine și la concentrarea aproape completă asupra aspectelor negative ale sinelui în legătură cu activitățile sociale. Deși cele din urmă sunt prezente la fobia socială, acestea pot să apară și doar din frica de a vorbi în public sau aspecte sociale similare. În aceste cazuri, ca și în cele provocate de aceasta afecțiune, este nevoie de un mod de tratare a acestor repercursiuni a unei anumite temeri temporare. Acum, când vine vorba de tratarea acestei afecțiuni, sunt mai multe posibilități, însă nu o să intru prea mult în detaliu asupra lor, de la psihoterapie sau terapie de grup până la diferite tipuri de medicamente sunt folosite pentru a trata pacienți. 
În același timp, trebuie menționate și anumite metode de prevenire a agravări anxietății. Este recomandat pentru persoanele ce suferă de astfel de temeri să ia cursuri de public speaking, pentru a scăpa de teama de a vorbi în public și să le ridice stima de sine. De asemenea, este recomandat să încerci în mod treptat să iei parte la activități care îți cauzează această anxietate (spre exemplu să ieși treptat cu un număr mai mare de oameni dacă îți este frică de activități cu un grup mai extins de persoane), pentru a te acomoda cu acestea și să scapi de acea frică. Când vorbim și de „temerile temporare” menționate anterior, eu consider că cel mai bine este să discuți cu cineva despre asta, fie acea persoană un terapeut sau cineva care a trecut printr-o experiență similară. Pe mine, personal, acest lucru m-a ajutat să trec peste frica mea de vorbit în public, odată ce am realizat că există și alți oameni care simt asta și că majoritatea dintre aceștia nu o să mă judece pentru ceea ce urmează să zic. 
Deși pare a fi o problemă care nu poate face rău nimănui și că este doar o „frică”, ar trebui să realizăm că poate fi ceva mult mai grav. Fie ea anxietate socială sau o frică, trebuie să o luăm în serios și să încercăm să o tratăm, pentru binele nostru, și să nu ascultăm când cineva ne spune că „temerile” noastre nu ar fi valide.