Te trezești după 5 ore de somn, te speli, te îmbraci, te machiezi, îți iei ghiozdanul și pleci. Același metrou, aceleași 3 magazine de la care îți iei mâncare prin rotație, aceeași alee din Cișmigiu pe care stai înainte de ore și, apoi, aceeași sală de clasa. Seara pleci și ajungi din nou acasă, auzi iar televizorul pe „Observator” și mirosul cinei intră pe sub ușă. Abia te ridici din pat și reușești să ajungi la bucătărie, urmând să înveți pe de rost paginile alea la fizică care nu te-au lăsat să dormi aseară.
Dacă te regăsești în paragraful acesta, este posibil să treci printr-o perioada de burnout. Pe scurt, burnout-ul apare atunci când ne simțim secați de energie, interesul și motivația față de activitățile zilnice scad și ne simțim deprimați fără să înțelegem de ce, iar nici măcar regretul unei note mici nu ne mai face să învățăm pentru următorul test. Acesta este cauzat în special de stresul prelungit de la școală sau de la locul de muncă. Poate că ți s-a întâmplat să încerci să înveți o lecție, să simți că îți zboară gândurile de colo colo și nu le poți ordona, că mai degrabă privești cuvintele decât să le citești și că telefonul îți distrage constant atenția. Să ajungi acasă și să nu te mai ridici din pat până a doua zi e ceva ce nu i-ar fi stat în fire copilului din tine, dar parcă deodată ești doborât și nimic nu te mai poate convinge să înveți.
Elevii trec tot mai des prin perioade de burnout din cauza programului încărcat, a presiunii din partea profesorilor și a părinților, a lipsei timpului de recreere și a motivației negative cauzată în special de nevoia de atenție și validarea academică. Deseori, chiar și în grupul de prieteni, putem simți anumite tensiuni sau gânduri care ne fac să credem că nu suntem la fel de buni ca restul și ne împing spre compromisuri care ne pot afecta propriul sine. După perioade de stres constant, ne întrebăm deseori: „Ce rost mai are să mă chinui dacă oricum nu se va termina niciodată?” Deodată parcă totul devine inutil și sentimentul de neputință se activează, începem să uităm lucruri și zgomotul din minte pe care altădată nici nu-l auzeam devine din ce în ce mai deranjant și nu ne mai lasă să ne concentrăm. Goana după note de 10 este un subiect deja normalizat în cadrul sistemului de învățământ, așadar școlile prioritizează mai degrabă învățatul mecanic, pentru o notă în plus, decât bunăstarea și educația propriu-zisă a elevilor. Încă din primii ani de școală, elevii învață de frica învățătorilor care aplică aceleași metode de zeci de ani. Copiii învață să trăiască cu anxietatea și stresul că vor fi certați pentru o literă sau un bastonaș desenat greșit, iar, mai târziu, din cauza profesorilor care îi umilesc în fața clasei pentru o formulă sau o definiție pe care nu au înțeles-o.
Totuși, burnout-ul are și efecte pe termen lung, așadar este important să îl prevenim sau, în cazul în care deja am intrat în starea de oboseală constantă, să ne punem pe picioare. Poate cauza schimbări inclusiv în sistemul imunitar, devenind mai sensibili la răceli și viroze. Prin epuizare abilităților de gândire pot apărea și modificări în structura și funcționarea creierului. De asemenea, ne poate schimba anumite trăsături de personalitate, devenind mai cinici în relația cu cei din jur. Burnout-ul și oboseala psihică pot fi vindecate, sau cel puțin reduse, prin diverse metode, fie ele clișeice, sau care pot părea inițial inutile. Conform unei specialiste și, la rândul său, persoană care a trecut cu bine peste o perioadă de burnout, există 5 etape în vindecarea oboselii psihice:
1. solicitarea ajutorului și conștientizarea – ajutorul poate veni atât din partea unui terapeut, cât și din partea unei persoane dragi, în care te poți încrede; de altfel, trebuie să conștientizăm faptul că nu vom rămâne așa toată viața, că frica și neputința sunt emoții temporare și cu timpul vor fi diminuate;
2. pauza – oprește toate activitățile care te-au adus în starea de oboseală psihică;
3. odihna și recapătătarea energiei – poate la început te vei simți vinovat, dar este important să te odihnești și să recapeți orele de somn pierdute muncind; după zile de somn și relaxare, revino în contact cu persoanele din jur si socializează;
4. reevaluarea valorilor – în urma unui burnout activitățile trebuie conformate cu noile noastre valori. Așadar, identifică cele mai importante 5 valori ale tale gândindu-te care sunt momentele în care ai fost cel mai fericit și ce priorități ai acum;
5. explorarea oportunităților de muncă – poți căuta noi activități sau joburi sau chiar poți relua activitățile anterioare, dar luând în considerare anumite aspecte. Respectă faptul ca ai trecut printr-un burnout și puterea de muncă ți-a scăzut și nu trebuie să te epuizezi; îți poți face un jurnal sau îți poți instala o aplicație care te ajută să monitorizezi nivelul de stres acumulat de-a lungul zilei.
De altfel, este important să înțelegem diferența dintre burnout și depresie. În cazul în care acestea apar împreună, depresia cauzează o scădere a stimei de sine, a speranței, uneori chiar gânduri suicidale. Chiar dacă poate deja a devenit un clișeu să auzi frază „ia o gură de aer și fă mișcare”, mai multe studii au dovedit faptul că mișcarea crește nivelul de dopamină și serotonină, acestea determinând o stare de bine, mișcarea fiind, de asemenea, o metodă pentru a ne recăpăta puterile. Este important și să conștientizezi fiecare clipă și să respiri. Meditațiile ghidate sunt foarte utile în conștientizarea emoțiilor și a gândurilor. Vic Strecher, un profesor al Universității Michigan a propus 7 întrebări pe care să ni le punem pentru a scăpa de burnout:
1. Ce contează cel mai mult pentru tine?
2. Cine se bazează pe tine?
3. Cine te inspiră?
4. Care sunt cauzele care te preocupă?
5. Pentru ce ești recunoscător?
6. Ce te face să te dai jos din pat dimineața?
7. Cum vrei să fii amintit?
Așadar, oboseala constantă, lipsa de motivație și sentimentul că fiecare zi este la fel sunt lucruri comune adolescenților, iar faptul că treci printr-o perioadă de burnout nu ar trebui să creeze complexe de inferioritate, ci, din contră, din moment ce este o pauză de la stresul la care ne supunem mai mult sau mai puțin conștient.
.png)
.png){kind=small}
.png){kind=small}
.png)